Practic, toate locurile de muncă – chiar și cele care implică în primul rând muncă manuală – necesită lucrătorilor să-și exercite abilitățile cognitive – „abilitățile lor de gândire”, cu alte cuvinte.
Deși nu toți angajatorii folosesc expresia „abilități cognitive” în fișele postului, aceasta este importantă pentru solicitanții de locuri de muncă să poată demonstra că au tipurile de abilități cognitive ale angajatorilor vrei.
Iată o prezentare generală a abilităților cognitive, exemple și sfaturi pentru a le arăta angajatorilor că aveți abilitățile de care au nevoie.
Ce sunt abilitățile cognitive?
Abilitățile cognitive includ capacitatea de a învăța, procesa și aplica cunoștințele, de a analiza și de a raționa, de a evalua și de a decide. Abilitățile cognitive includ, de asemenea, abilitățile asociate cu percepția, memoria, judecata și limbajul.
Ele se bazează în general pe abilități care par a fi înnăscute, în sensul că unii oameni pot dezvolta abilități pe care alții nu le pot dezvolta. Cel puțin, nu fără un efort considerabil mai mare. Și totuși, abilitățile cognitive trebuie dezvoltate și practicate pentru a-și atinge potențialul maxim. Cu alte cuvinte, este posibil să devii mai priceput, cu puțină muncă.
Exemple de abilități cognitive la locul de muncă
Este posibil ca angajatorii să caute abilități cognitive într-o formă aplicată. Adică, nimeni nu va întreba într-un interviu „poți să te gândești?” dar intervievatorul poate întreba cât de bine poate candidatul să facă anumite sarcini care necesită gândire.
Când vă pregătiți pentru un interviu, pentru fiecare sarcină pe care doriți să o evidențiați, asigurați-vă că pregătiți exemple specifice de ocazii în care ați făcut acea sarcină într-un context profesional. Nu vă așteptați ca intervievatorul să vă creadă pe cuvânt că aveți anumite abilități.
Următoarele sunt exemple de abilități cognitive aplicate, așa cum ar putea apărea într-o fișă a postului.
Material de lectură Digest
Înseamnă să citești și să înțelegi un text, să te gândești la el sau să-l analizezi. Explorarea literaturii într-un sens savant este un exemplu. Citirea unui manual și apoi adaptarea proceselor descrise într-o situație nouă este alta.
Deduceți inferențe din tiparele evenimentelor
Dacă copiatorul se sparge în fiecare vineri, ce cauzează problema? Ceva se datorează faptului că este puțin probabil ca un astfel de model să apară întâmplător. Dacă puteți observa modelul și puteți identifica și rezolva problema, puteți economisi timp, bani și frustrare companiei dvs. Acest tip de raționament poate fi foarte valoros pentru un angajator.
Analizați problemele și evaluați opțiunile
Oricine poate aplica o soluție standard unei probleme standard. Dar, pentru a decide care dintre mai multe soluții posibile este potrivită, necesită o gândire reală. La fel și actul de a decide care dintre mai multe probleme să încerce să rezolvi mai întâi.
Soluții de brainstorming
Brainstorming înseamnă a veni cu o listă lungă de soluții posibile fără a te opri să analizezi care ar putea fi corecte. Deși analiza în sine este o abilitate bună și necesară, posibilitatea de a o suspenda temporar este de asemenea importantă. Brainstormingul duce la soluții și, de obicei, însoțește idei precum creativitatea și constructia unei echipe.
Concentrați atenția asupra unei sarcini
A rămâne concentrat este o abilitate subevaluată pe care nu o are toată lumea. Pentru unii oameni, a rămâne concentrat înseamnă a se ocupa de o singură sarcină la un moment dat. Alții obțin rezultate mai bune prin jonglarea cu un grup de sarcini, fie pentru că toate sunt înrudite și au nevoie unul de celălalt într-un fel sau pentru că ciclismul rapid între diferite sarcini ameliorează plictiseala. În ambele cazuri, important este să poți lucra eficient până când sarcina este finalizată.
Observați fenomene
Observarea este o altă abilitate subevaluată. Unele forme specializate de observare pot fi învățate, cum ar fi respectarea unui protocol științific sau folosirea unui binoclu. Cu toate acestea, abilitatea cognitivă a observației înseamnă a putea observa ceva și apoi a fi atent la el.
În mod frecvent, observarea este mai ușoară dacă ești familiarizat cu fenomenele în cauză. De exemplu, un păsător instruit poate număra adesea numărul de specii de păsări care cântă într-un cor, chiar dacă speciile nu sunt familiare, unde o persoană neinstruită aude doar zgomot nediferențiat.
Abilități cognitive la locul de muncă: Lista A – Z
Scanați listele de mai jos pentru a vă ajuta să identificați abilitățile care se apropie cel mai mult de calificările pentru un viitor loc de muncă.
- Ascultare activa
- Adaptabilitate
- Analitic
- Comportamental
- Afaceri
- Povești de afaceri
- Comunicare
- Rezolvarea conflictului
- Gândire creativă
- Luarea deciziilor
- Motiv dedus
- Raționamentul inductiv
- Ascultare
- Gandire logica
- Comunicare nonverbală
- Prezentare
- Rezolvarea problemelor
- Vorbitul în public
- Abilitati sociale
- Soft Skills
- Planificare strategica
- Comunicare verbala
-
Scris
Cum să vă evidențiați abilitățile
Când ești în căutarea unui loc de muncă, fă-ți timp pentru a descoperi ce abilități cognitive caută angajatorul. În multe cazuri, le veți găsi ca „expresii de cuvinte cheie” în secțiunea „Calificări preferate” din anunțul de locuri de muncă.
Faceți referire la abilitățile pe care le aveți care se potrivesc cu cerințele angajatorului în CV-ul și scrisorile de intenție și în timpul interviurilor de angajare. Iată cum să vă potriviți calificările cu un loc de muncă.
Scanați listele de mai sus pentru a vă ajuta să identificați abilitățile care se apropie cel mai mult de calificările pentru un viitor loc de muncă. Deoarece mulți angajatori folosesc sisteme automate de urmărire a solicitanților pentru a evalua CV-urile pe care le primesc, încercați să menționați cât mai multe dintre aceste abilități cognitive „cuvinte cheie” în CV-ul dumneavoastră.
