Cel mai elementar, propaganda este informație părtinitoare sau înșelătoare care circulă printr-o formă de mass-media cu intenția de a promova o agendă sau un punct de vedere politic. Propaganda nu este în mod deliberat obiectivă și, de obicei, face parte dintr-o campanie psihologică mai amplă de a influența oamenii către o anumită opinie. Poate include minciuni sau dezinformare mai subtilă și cenzură.
Cum funcționează propaganda
Propaganda funcționează prin atingerea emoțiilor prin imagini, sloganuri, și utilizarea selectivă a informațiilor sau controlul și cenzura faptelor. Acest lucru este valabil mai ales dacă propaganda este utilizată de un guvern care controlează mass-media prin cenzură sau unul care deține și conduce instituții media, așa cum a fost cazul în fosta Uniune Sovietică.
Diferența dintre propagandă și zvonuri este că propaganda are intenția în spate, de obicei cu o campanie organizată și finanțată.
Publicitatea politică modernă, în special reclamele de atac care creează o impresie negativă despre un candidat, poate cădea în categoria propagandei – deși astfel de reclame sunt în general văzute ca mai puțin sinistre decât cele sponsorizate de stat. propagandă.
Exemple celebre de propagandă
Cele mai evidente exemple de propagandă au loc în timpul războaielor, când guvernele încearcă să-și unească oamenii împotriva unui inamic comun. În timpul Primului Război Mondial și al celui de-al Doilea Război Mondial, afișele înfățișând inamicul ca fiind rău au fost folosite în mod obișnuit.
Această tehnică a fost considerată importantă nu doar pentru a câștiga opinia publică, ci și pentru a convinge soldații să lupte în bătălii adesea sângeroase. Este încă discutabil dacă o astfel de propagandă a avut efecte negative pe termen lung. Inamicilor le-au fost date porecle derogatorii în ambele războaie mondiale, iar afișe îi prezentau pe soldații japonezi și germani asemănând cu șobolani sau monștri.
În timpul Războiului Rece, atât Uniunea Sovietică, cât și Statele Unite au folosit propagandă una împotriva celeilalte, pentru a încerca să-și convingă cetățenii, precum și pe cei din alte țări, de cine avea dreptate. În Cuba lui Fidel Castro, propaganda era un loc obișnuit, deoarece el ia adunat pe cubanezi pentru a îmbrățișa comunismul.
Utilizări nonguvernamentale ale propagandei
Nu este întotdeauna un stat sau o instituție care folosește propaganda. Corporațiile, organizațiile non-profit și campaniile politice vor folosi tehnici foarte asemănătoare propagandei pentru a afecta prețurile acțiunilor sau condițiile pieței, pentru a promova un act legislativ sau pentru a face un candidat rival să arate rău.
Poate fi la fel de simplu ca vehiculând un zvon despre o companie rivală sau sugerarea unor delicte ale unui candidat politic. Chiar dacă informația este neadevărată, dacă un agent de știri ia zvon de un zvon și începe să pună întrebări, poate fi dificil să infirma-l.
Dacă un lider sau un politician, în special președintele, face o remarcă înșelătoare sau negativă despre o companie sau o persoană, și asta poate avea efectul de a influența opinia publică într-o anumită direcție.
Propaganda și știri false
Propaganda a luat o întorsătură cu totul nouă odată cu apariția așa-ziselor site-uri de știri false. Editorii care caută venituri din publicitate prin vizualizări de pagină vor crea articole de „știri” înșelătoare sau complet incorecte, cu titluri senzaționale sau controversate. Odată ce aceste articole încep să circule pe platformele de social media, poate fi foarte dificil să le verifici sau să le infirmi.
